GHEORGHE ȘOLDAN

Cum să avem mai multe locuri de muncă, cum să vină investitorii în județ când încă avem sute de kilometri de drumuri județene pietruite și de pământ, iar proiectele de drumuri sau de infrastructură de bază nu se mai termină?

Avem nevoie de un management profesionist al proiectelor de infrastructură, de centuri ocolitoare în jurul orașelor noastre pentru a dinamiza economia, dar și pentru a reduce traficul și a face viața oamenilor mai bună.

• Modernizarea drumurilor județene, asfaltarea sutelor de kilometri de drum județean pietruit și de pământ din județul Suceava – prin fonduri europene și guvernamentale.
• Variante ocolitoare: Fălticeni, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret  – prin parteneriate între Consiliul Județean și Ministerul Transporturilor.

Actuala administrație este total dezinteresată să dezvolte potențialul economic al județului, să atragă investitori și să-i țină pe oameni acasă. Sucevenii pleacă din județ.

Din acest motiv, suntem pe primul loc în România cu copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate.

Mare parte din diaspora este formată din suceveni plecați în căutarea unui viitor mai bun.

În 2023, salariul mediu în Suceava era mai mic decât în Neamț, Bacău și Botoșani.

Lucrurile trebuie să se schimbe începând cu 9 iunie 2024!

Aducem la Consiliul Județean o echipă care să se concentreze exact pe crearea de locuri de muncă bine plătite în județ, pe înființarea și extinderea de facilități de producție.

Cu fonduri naționale și europene, putem crește rapid numărul de locuri de muncă și salariile pe care le primesc sucevenii.

Ne Aducem Sucevenii Acasă!

4 parcuri industriale  

(teren – 20 de hectare / parc industrial, utilități, infrastructură, fiscalitate scăzută și fonduri europene nerambursabile de la 200.000 la 2,5 milioane de euro pentru investitori, departament de consultanță specializată în Consiliul Județean Suceava)

• Zona municipiului Suceava
• Zona de munte Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei
• Zona municipiului Fălticeni
• Zona Rădăuți – Siret

Exemplu de bune practici: parcurile industriale de la Bihor, cu peste 100 de companii și aproape 9.000 de locuri de muncă nou create, și parcul industrial de la Baia Sprie din județul Maramureș.

Sunt tânăr și înțeleg foarte bine cât contează să înveți într-o școală modernă și să ai în față profesori bine pregătiți, mulțumiți de ceea ce fac.

Ca să creăm locuri de muncă bine plătite, trebuie să producem bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată.

În plus, trebuie să investim mai mult în legătura dintre mediul public, cel privat și cel universitar, pentru că universitatea trebuie și poate să contribuie substanțial la dezvoltarea județului.

Parteneriate între Consiliul Județean, Ministerul Educației și operatori economici din județul Suceava pentru:

• Perfecționarea și asigurarea forței de muncă calificată prin învățământul dual. Acesta este un tip de învățământ profesional și tehnic bazat pe colaborarea dintre școli, companii și autorități locale. Programul include și contracte de pregătire practică între companii, elevi sau părinții acestora și școli.

Sute de pacienți stau zilnic așteptând ore în șir să fie consultați de un medic, iar personalul medical, insuficient, este sufocat de numărul foarte mare de cazuri.

Din acest motiv, tot mai mulți medici tineri aleg să profeseze în alte județe, având de suferit atât sistemul medical, cât și sucevenii.

Eficientizarea sistemului medical

Este timpul să trecem de la discursul politicienilor expirați la prioritizarea cu adevărat a sănătății în județul Suceava.

Punem la punct infrastructura medicală, aducem cadre medicale suficiente și ne asigurăm că fiecare sucevean poate fi bine tratat în comunitatea în care trăiește.

Cum?

Vom organiza și pune la punct 10 centre de permanență în mediul rural, în comunitățile mari, centre care vor fi dotate cu aparatură de investigații medicale, iar un medic și o asistentă vor asigura permanența.

În acest mod, vom degreva UPU Suceava de numărul mare de pacienți, cazurile care nu sunt considerate urgențe medicale fiind direcționate către aceste centre de permanență.

Un sistem de apă potabilă reprezintă sănătate publică, igienă, economie, sustenabilitate, dezvoltare, reducerea sărăciei, protejarea mediului și lista poate continua.

Dacă la nivel național, un sfert din întreaga Românie nu are un sistem de apă potabilă, la nivel de județ vorbim despre jumătate dintre unitățile administrativ-teritoriale.

Este extrem de îngrijorător!

Subdezvoltarea din județul nostru trebuie să se oprească!

• Racordarea tuturor localităților la rețele de apă potabilă și canalizare.
• Înființarea rețelelor de distribuție pentru gaz metan pe întreg teritoriul județului Suceava.

Potrivit datelor oficiale, turismul în Bucovina este predominant unul de tranzit, cu o medie de 2,1 nopți de cazare per turist, iar utilizarea efectivă a capacității de cazare este de doar 28%, indicând o utilizare ineficientă a resurselor investite în acest sector.

Din păcate, Consiliul Județean Suceava nu a demonstrat până acum o implicare în elaborarea unei strategii clare și eficiente de turism.

Turismul în județul Suceava este foarte important pentru economia locală, pentru că aduce mulți bani din afara județului, iar acești bani ajută la creșterea numărului de investitori, la crearea de locuri de muncă mai bine plătite și la plata taxelor care, la rândul lor, pot fi folosite pentru îmbunătățirea drumurilor și a serviciilor publice.

• Accesarea unor fonduri nerambursabile pentru investiții majore în județ:Aeroportul din Suceava trebuie urgent modernizat: trebuie construit un terminal nou, cele existente trebuie reconfigurate, trebuie aduse companii aeriene și implicit curse noi.Exemplul de bune practici este Aeroportul Iași, care a inaugurat recent Terminalul nr. 4, o investiție de 100 de milioane de euro, din care 85 la sută fonduri europene, realizată în aproximativ un an și jumătate.Pârtie artificială de sanie, bob și scheleton la Vatra Dornei (singura din  România și a doua din Nord-Estul Europei)Parteneriat Consiliul Județean – Guvernul României – Federația Internațională de Bob și Sanie.

  Estimare: 200-300 de sportivi din toată lumea/săptămânal în sezonul de iarnă, pentru pregătiri, și mii de turiști în fiecare lună, pentru evenimentele sportive.

• Un patinoar acoperit oferă multiple beneficii pentru comunitate.Poate fi folosit pe toată durata anului, asigurând activități de recreere pentru suceveni, dar și pentru turiști, cu oportunități pentru dezvoltarea sporturilor de gheață: hochei, patinaj artistic sau patinaj viteză.De asemenea, poate găzdui competiții sportive, atrăgând sportivi și echipe din diferite regiuni, dar și diverse evenimente, generând venituri constante pentru comunitate.Exemplu de bune practici: patinoarul artificial din Cîrța, județul Harghita (investiție de 3 milioane de euro, prin CNI, unde se vând aproximativ 100.000 de bilete anual și vin echipe de hochei de primă ligă în cantonamente).

Conceput pentru a atrage vizitatori de toate vârstele și pentru a oferi experiențe memorabile în natură (după modelul parcurilor de aventură din Germania și Austria).

Sugestii de activități: trasee de drumeție tematice, parc de aventură cu frânghii (poduri suspendate, tiroliene și trasee în copaci), zone special amenajate pentru cățărare, potrivite atât pentru începători, cât și pentru avansați, oferind echipament de siguranță și instruire, tabere pentru copii, zone de agrement

• Înființăm clubul sportiv județean, după modelul clubului CS Gloria 2018, înființat în urmă cu șase ani de către Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, unde activitatea sportivă se desfășoară în cadrul a 17 secții sportive.
• Centre de performanță în parteneriate cu federațiile sportive de specialitate.
• Două baze sportive pentru antrenament și pregătire sportivă de specialitate (în parteneriat cu Federația Română de Fotbal, care contribuie cu 250.000 de euro pentru fiecare bază).
• Stadion nou de fotbal în municipiul Suceava la standarde UEFA.